Greva generală

De la Anarhopedia

Vorwärts anunţă o grevă generală în Germania pe 9 Noiembrie 1918, la începutul Revoluţiei din Noiembrie.

O grevă generală este o acţiune de grevă de o masă critcă a forţei de muncă într-un oraş, regiune sau ţară.În timp ce o grevă generală poate fi în scopuri politice, scopuri economice, sau amândouă, tinde să câştige pe moment de la ideologiile sau simpatiile clasei de participanţi. Este şi caracterizată de muncitorii participanţi dintr-o multitudine de locuri de muncă şi tinde să implice comunitaţi întregi. Greva generală a lustruit şi a câştigat popularitate de pe la mijlocul secolului al 19-lea şi a caracterizat multe greve importante istoric.

Termenul de "grevă generală" este, uneori, aplicat la grevele la scară largă a tuturor muncitorilor dintr-o anumita industrie, ca şi Greva muncitorilor de textile (1934). Aceste greve "generale", pot fi chiar masive, implică muncitori doar într-un anumit loc de muncă.Greva generală clasică, ca şi contrast, implică şi muncitori (şi muncitori ai clasei muncitoare) care nu au o implicare directă în pornirea grevei. De exemplu, în Greva Generala din San Francisco în 1934, şi muncitorii sindicalişti şi non-sindicalişti, au făcut grevă pentru 4 zile, pentru a protesta tacticile poliţiei şi a muncitorilor care au ucis 2 pichetari la cererea companiei "longshoremen's and seamen's".

Dinstincţia nu este intotdeauna aşa de clară. La Greva Minneapolis Teamsters din 1934, de exemplu, multe sindicate si organiyaţii de muncitori neangajaţi în proiecte de muncă federale au făcut grevă de solidaritate cu şoferii de camioane şi împotriva violenţei poliţiei asupra pichetarilor. Mii de alţi oameni au participat la demonstraţii în solidaritate cu greviştii. Aceste greve de solidaritate,deşi vizibile,niciodată nu au ajuns să devină "greve generale", totuşi, şi organizatorii acestor greve "în echipă" nu le-au descris astfel.

[modifică] Sindicalismul şi greva generală

Unii din mişcarea muncitorească speră să monteze o "revoluţie paşnică" organizând atâţi grevişti încât să paralizeze statul şi sistemul corporatist. Cu acest obiectiv atins, muncitorii ar fi în stare să re-organizeze societatea într-o manieră diferită radical. Această filosofie, cunoscută ca sindicalism, a primit un suport modest din partea secţiilor radicale a-le mişcării muncitoreşti la sfârşitul secolului 19 şi începutul celui de-al 20-lea. Statele Unite, Canada şi (pentru o întindere mai mică) Australia a avut această tendinţă culminantă în creşterea a Industrial Workers of the World. Grevele generale au fost frecvente în Spania în timpul începutului secolului 20, au fost revoluţionare, anarho-sindicalismul fiind cel mai popular. Cea mai mare grevă generală recentă în istoria Europeană – şi cea mai mare greva wildcat generală vreodată – a fost în Mai 1968 în Franţa. Georges Sorel a publicat Reflections on Violence în 1908, în care el promovează o înţelegere a mitului unei greve generale:

To estimate, then, the significance of the idea of the general strike, all the methods of discussion which are current among politicians, sociologists, or people with pretensions to political science, must be abandoned. Every-thing which its opponents endeavour to establish may be conceded to them, without reducing in any way the value of the theory which they think they have refuted. The question whether the general strike is a partial reality, or only a product of popular imagination, is of little importance. All that it is necessary to know is, whether the general strike contains everything that the Socialist doctrine expects of the revolutionary proletariat.

Ideile lui Sorelian au ajutat ieşirile unui sindicalism naţional şi grupuri de extremă dreapta ca Cercle Proudhon.