Still working to recover. Please don't edit quite yet.
Difference between revisions of "Masa Critică"
Lutacidnis (Talk | contribs) |
|||
(3 intermediate revisions by one other user not shown) | |||
Line 7: | Line 7: | ||
− | Scopul Masei Critice nu este exprimat în mod formal mai mult decât acţiunea concretă de întâlnire şi desfăşurare a evenimentului, astfel realizând un spaţiu public unde automobilele sunt înlocuite pentru a face loc formelor alternative de transport. Un slogan asupra căruia s-a căzut de acord este Şi noi facem parte din trafic. Se spune însă că fiecare participant, având drepturi egale de conducere, are şi motivele lui personale pentru care participă. În mod evident, Masa Critică este legată de mişcările ecologiste, care susţin că folosirea automobilului personal are consecinţe catastrofice asupra mediului înconjurător atât global, cât şi local. În general, scopul evenimentului, după cum este indicat | + | Scopul Masei Critice nu este exprimat în mod formal mai mult decât acţiunea concretă de întâlnire şi desfăşurare a evenimentului, astfel realizând un spaţiu public unde automobilele sunt înlocuite pentru a face loc formelor alternative de transport. Un slogan asupra căruia s-a căzut de acord este Şi noi facem parte din trafic. Se spune însă că fiecare participant, având drepturi egale de conducere, are şi motivele lui personale pentru care participă. În mod evident, Masa Critică este legată de mişcările ecologiste, care susţin că folosirea automobilului personal are consecinţe catastrofice asupra mediului înconjurător atât global, cât şi local. În general, scopul evenimentului, după cum este indicat de acţiunuile participanţilor este de a se opune dominaţiei automobilului asupra culturii noastre urbane. Totuşi, aceste motive sunt adesea interpretate în moduri foarte diferite, iar unii participanţi ar putea chiar să nu fie de acord cu ele. Spre exemplu, cineva ar putea participa nu pentru scopuri legate de ecologie, ci pentru justitie socială. Caracteristicile acestui eveniment tind totuşi să sugereze ambiţia adesea nerostită a multor participanţi ca balanţa mobilităţii în oraşele lor să se încline spre biciclete şi alte mijolace alternative de transport, în opoziţie cu maşina privată. |
Line 19: | Line 19: | ||
Masa critică diferă de multe alte mişcări sociale prin faptul ca nu are o structură ierarhică. Masa Critică este uneori numită o „coincidenţă organizată”, fără conducători, fără organizatori, fără înscrieri ca şi membru. În unele cazuri, traseul se decide pe loc de către cei din faţa plutonului, în altele acesta este decis înaintea evenimentului prin vot, iar alte ori acesta e decis prin consens. Aceste metode eliberează mişcarea de costurile pe care le implică o organizare ierarhică: nu există şedinţe, nu există politici interne, şi aşa mai departe. Pentru ca aceasta să poată avea loc, tot ceea ce e necesar să se întâmple este ca suficentă lume să participe astfel înât să creeze o „masă critică” de ciclişti suficient de mare pentru a ocupa o bucată de stradă în siguranţă şi a exclude cei ce o folosesc cu mijloace motorizate. | Masa critică diferă de multe alte mişcări sociale prin faptul ca nu are o structură ierarhică. Masa Critică este uneori numită o „coincidenţă organizată”, fără conducători, fără organizatori, fără înscrieri ca şi membru. În unele cazuri, traseul se decide pe loc de către cei din faţa plutonului, în altele acesta este decis înaintea evenimentului prin vot, iar alte ori acesta e decis prin consens. Aceste metode eliberează mişcarea de costurile pe care le implică o organizare ierarhică: nu există şedinţe, nu există politici interne, şi aşa mai departe. Pentru ca aceasta să poată avea loc, tot ceea ce e necesar să se întâmple este ca suficentă lume să participe astfel înât să creeze o „masă critică” de ciclişti suficient de mare pentru a ocupa o bucată de stradă în siguranţă şi a exclude cei ce o folosesc cu mijloace motorizate. | ||
+ | |||
+ | |||
+ | == Reacţii şi efecte == | ||
+ | |||
+ | |||
+ | Cu toate că nu există un consens cu privire la efectul general pe care Masa Critică îl are asupra condiţiilor stradale pentru ciclişti sau asupra percepţiei publicului faţă de mersul pe bicicletă, câteva exemple pot arăta nivelul la care evenimnetul îşi face simţită prezenţa în diferite domenii: | ||
+ | |||
+ | Numele acestui eveniment a fost folosit într-o multitudine de contexte, de la campanii publicitare pentru diferite produse comericale, până la numeroase alte evenimente publice, unele doar cu vagi similaritâţi cu Masa Critică. Corporaţia RAND, ce se ocupă cu elaborarea de tactici militare pentru armata Statelor Unite a publicat un document intitulat What Next for Networks and Netwars? care analizează tacticile Masei Critice, ca parte a evaluării potenţialului luării descentralizate de decizii pentru folosirea pe câmpul de luptă. Printre altele, evenimentul a dat naştere la cărţi, filme documentare şi artă murală. | ||
+ | |||
+ | Criticii pretind că Masa Critică este o încercare de a bloca traficul autovehiculelor şi de a împiedica funcţionarea normală a oraşului, afirmând că indivizii care iau parte la Masa Critică refuză să se supună legilor de trafic, care se aplică şi cicliştilor, la fel cum se aplică şoferilor celorlalte vehicule. Acuzarea de blocare a treficului este etichetată de către unii ca fiind o ipocrizie, deoarece şoferii sunt rareori învinovăţiţi pentru blocajele de trafic, care se întâmplă mult mai des decât Masa Critică. | ||
+ | |||
+ | |||
+ | == Masa Critică în România == | ||
+ | |||
+ | |||
+ | În România, Masa Critică se întâmplă în cel puţin două oraşe: în Bucureşti şi în Timişoara (începând din luna octombrie), unde pornirea are loc la ora 17:30, din faţa Catedralei Mitropolitane. | ||
+ | [[de:Critical Mass]] | ||
+ | [[en:Critical Mass]] | ||
+ | [[fr:Masse critique (manifestation à vélo)]] |
Latest revision as of 23:57, 3 August 2008
Masa Critică este o plimbare în masă cu bicicletele, care are loc de obicei în ultima zi de vineri a fiecărei luni, în mai multe oraşe de pe glob. Masa Critică nu este condusă de nimeni, şi nu are nici un mesaj oficial, cu toate că este în general înţeleasă ca un efort de a promova mijloacele alternative de transport (nemotorizate) şi de a atrage atenţia asupra problemelor de siguranţă a celor ce folosesc forme de transport nemotorizate atunci când sunt nevoiţi să împartă drumul cu traficul motorizat. Participanţii se întâlnesc într-un loc şi la o oră prestabilită pentru a se bucura de siguranţa şi de compania pe care le-o oferă mersul în grup pe străzile oraşului, cauzând în mod intenţionat o uşoară şi temporară perturbare a traficului. Filosofia generală din spatele acestui eveniment este exprimată în sloganul „Noi nu blocam traficul; noi facem parte din trafic.”
Evenimentele de tip Masa Critică sunt auto-organizate, noncomerciale şi noncompetitive, şi operează printr-o luare de decizii informală, „prin difuzie”, independent de conducători. De asemenea, acestea sunt adesea neoficiale, fara autorizaţii de la autorităţile municipale. De obicei sunt stabilite dinainte doar data, ora şi locul întâlnirii. În unele oraşe, traseul, punctul de final, sau anumite puncte de atracţie de pe traseu sunt stabilite dinainte. Participanţii demonstrează avantajele mersului pe bicicletă în oraşul respectiv şi pun în evidenţă modurile în care autorităţile nu se ridică la aşteptările cicliştilor în termeni de siguranţă şi facilităţi.
Scopul[edit]
Scopul Masei Critice nu este exprimat în mod formal mai mult decât acţiunea concretă de întâlnire şi desfăşurare a evenimentului, astfel realizând un spaţiu public unde automobilele sunt înlocuite pentru a face loc formelor alternative de transport. Un slogan asupra căruia s-a căzut de acord este Şi noi facem parte din trafic. Se spune însă că fiecare participant, având drepturi egale de conducere, are şi motivele lui personale pentru care participă. În mod evident, Masa Critică este legată de mişcările ecologiste, care susţin că folosirea automobilului personal are consecinţe catastrofice asupra mediului înconjurător atât global, cât şi local. În general, scopul evenimentului, după cum este indicat de acţiunuile participanţilor este de a se opune dominaţiei automobilului asupra culturii noastre urbane. Totuşi, aceste motive sunt adesea interpretate în moduri foarte diferite, iar unii participanţi ar putea chiar să nu fie de acord cu ele. Spre exemplu, cineva ar putea participa nu pentru scopuri legate de ecologie, ci pentru justitie socială. Caracteristicile acestui eveniment tind totuşi să sugereze ambiţia adesea nerostită a multor participanţi ca balanţa mobilităţii în oraşele lor să se încline spre biciclete şi alte mijolace alternative de transport, în opoziţie cu maşina privată.
Istoric[edit]
Primul astfel de eveniment a avut loc în San Francisco, vineri, 25 septembrie, 1992, la ora 18 şi a avut 48 de participanti. Mişcarea a început să se numească "Critical Mass" începând cu al doilea eveniment de vineri, 30 octombrie 1992 (care a avut 85 de participanţi). Numele său a fost adoptat ca nume general pentru toate evenimentele de acest tip care au început să apară în aceeaşi perioadă şi în alte oraşe. Se estimează că evenimente de tipul Masa Critică au loc în peste 325 de oraşe din lume.
Strucură[edit]
Masa critică diferă de multe alte mişcări sociale prin faptul ca nu are o structură ierarhică. Masa Critică este uneori numită o „coincidenţă organizată”, fără conducători, fără organizatori, fără înscrieri ca şi membru. În unele cazuri, traseul se decide pe loc de către cei din faţa plutonului, în altele acesta este decis înaintea evenimentului prin vot, iar alte ori acesta e decis prin consens. Aceste metode eliberează mişcarea de costurile pe care le implică o organizare ierarhică: nu există şedinţe, nu există politici interne, şi aşa mai departe. Pentru ca aceasta să poată avea loc, tot ceea ce e necesar să se întâmple este ca suficentă lume să participe astfel înât să creeze o „masă critică” de ciclişti suficient de mare pentru a ocupa o bucată de stradă în siguranţă şi a exclude cei ce o folosesc cu mijloace motorizate.
Reacţii şi efecte[edit]
Cu toate că nu există un consens cu privire la efectul general pe care Masa Critică îl are asupra condiţiilor stradale pentru ciclişti sau asupra percepţiei publicului faţă de mersul pe bicicletă, câteva exemple pot arăta nivelul la care evenimnetul îşi face simţită prezenţa în diferite domenii:
Numele acestui eveniment a fost folosit într-o multitudine de contexte, de la campanii publicitare pentru diferite produse comericale, până la numeroase alte evenimente publice, unele doar cu vagi similaritâţi cu Masa Critică. Corporaţia RAND, ce se ocupă cu elaborarea de tactici militare pentru armata Statelor Unite a publicat un document intitulat What Next for Networks and Netwars? care analizează tacticile Masei Critice, ca parte a evaluării potenţialului luării descentralizate de decizii pentru folosirea pe câmpul de luptă. Printre altele, evenimentul a dat naştere la cărţi, filme documentare şi artă murală.
Criticii pretind că Masa Critică este o încercare de a bloca traficul autovehiculelor şi de a împiedica funcţionarea normală a oraşului, afirmând că indivizii care iau parte la Masa Critică refuză să se supună legilor de trafic, care se aplică şi cicliştilor, la fel cum se aplică şoferilor celorlalte vehicule. Acuzarea de blocare a treficului este etichetată de către unii ca fiind o ipocrizie, deoarece şoferii sunt rareori învinovăţiţi pentru blocajele de trafic, care se întâmplă mult mai des decât Masa Critică.
Masa Critică în România[edit]
În România, Masa Critică se întâmplă în cel puţin două oraşe: în Bucureşti şi în Timişoara (începând din luna octombrie), unde pornirea are loc la ora 17:30, din faţa Catedralei Mitropolitane.