Still working to recover. Please don't edit quite yet.

Acţiune Directã

From Anarchopedia
Revision as of 13:38, 4 March 2007 by Vq (Talk | contribs) (Actiune Directa a fost mutată la Acţiune Directã)

Jump to: navigation, search

Acţiunea Directă este o metodă şi o teorie de stopare a practicilor neplăcute sau de creare a unor condiţii favorabile folosind mijloacele imediat disponibile, cum ar fi grevele, boicoturile, ocuparea locurilor de muncă şi a clădirilor, sau sabotajul, şi alte metode mai puţin opoziţionale cum ar fi punerea bazelor centrelor sociale radicale, deşi sunt de multe ori squat-uite. Acţiunile directe sunt, de multe ori (nu întotdeauna), nesupunere civilă. Scopul celor care aleg acţiunea directă este fie de a bloca alt agent sau organizaţie, de a executa practici neplăcute, fie de a lucra cu orice resurse sau metode aflate în putere, de unul singur sau ca parte a unui grup, pentru a găsi o soluţie problemelor.

Aceasta metodă ţi teorie este directă deoarece caută pe loc remedii la necazurile observabile, fiind în opoziţie cu tacticile indirecte cum ar fi alegerea unor reprezentanţi care să găseascăun remediu într-un moment in viitor.

Istorie

Teoria acţiunii directe s-a dezvoltat iniţial în contextul luptei muncitorimii. În cartea sa din 1920, Direct Action, William Mellor a plasat hotarât acţiunea directă in lupta dintre muncitor si angajat pentru un control mai bun "asupra vieţii economice a societăţii". Mellor a definit acţiunea directp "ca utilizare a unor forme de putere economică pentru a asigura scopurile dorite de cei care posedă această putere". Mellor a considerat acţiunea directă o unealtă atât a posesorilor, cât şi a muncitorilor. Din acest motiv, a inclus in definiţia sa lockouts şi cartels, precum şi grevele şi sabotajul.

La jumătatea secolului XX, sfera acţiunii directe s-a mărit fără îndoială, deşi înţelesul acesteia s-a contractat. Multe dintre campaniile pentru schimbare socială - remarcabili cei care au căutat dreptul de vot, au îmbunătăţit condiţiile la locul de muncă, drepturile civile, un sfârşit avortului, şi protecţiei mediului - angajează cel puţin câteva tipuri de acţiune directă violentă şi nonviolentă.

Acţiunea Directă Nonviolentă

Învăţăturile lui Mahatma Gandhi despre Satyagraha (sau forţa adevărului) au inspirat mulţi practicanţi ai acţiunii directe nonviolente(NVDA-Nonviolent Direct Action), care de multe ori este privită ca o unealtă pe care cei mai puţin puternici o pot folosi împotriva celor cu mai multă putere. În 1963, liderul drepturilor civile, Martin Luther King Jr. a descris scopul NVDA în lucrarea sa, Letter from Birmingham Jail: ""Acţiunea directă nonviolentă caută să creeze o asemenea criză şi să nutrească o asemenea tensiune ca o comunitate care a refuzat constant sa negocieze, sa fie forţată să confrunte problema. Caută să dramatizeze problema astfel încât să nu mai poată fi ignorată."

Mişcarea anti-nucleară a împraştiat NVDA: de exemplu, în anii '80 multe grupuri care erau in contradictie cu introducerea torpilelor in Marii Britanii,au adoptat tactici cum ar fi intrarea cu forţa şi ocuparea bazelor aeriene americane, blocarea drumurilor pentru a preveni mişcarea convoiului militar, distrugerea clădirilor care aveau legatură cu proiecte militare şi altele. De asemenea, multe grupuri au pus la cale 'peace camps' semipermanente în afara bazelor aeriene, precum Molesworth şi Greenham Common.

Grupurile care se ocupă de drepturile animalelor, ca Animal Liberation Front (ALF) au folosit şi ele tacticile NVDA în trecut, prin intrarea cu forţa în laboratoare; astfel experimentele pe animale sunt duse la bun sfarşit şi animalele sunt 'eliberate' (deşi este, discutabil, destul de crud a le da drumul acestor animale blânde in sălbaticie). ALF au renunţat, în mare, la nonviolenţă în ultimii ani, începând prin a incendia, intimida şi a distruge proprietatea privată.

Alte Exemple

Acţiunea Directă şi anarhismul

Ca un principiu, acţiunea directă e centrul mai multor ramuri a teoriei anarhiste, în special anarho-sindicalismul şi anarho-pacifismul. "Acţiunea Directă a servit şi ca poreclă a cel putin două grupuri teroriste, French Action Directe (gang)|Action Directe]] şi grupul canadian, cunoscut în special ca Squamish Five.

Vezi si