Still working to recover. Please don't edit quite yet.

Difference between revisions of "Anarhism"

From Anarchopedia
Jump to: navigation, search
(Mici corecturi gramaticale și de exprimare. Numai bine!)
 
(6 intermediate revisions by one other user not shown)
Line 1: Line 1:
 
{{Anarhism}}
 
{{Anarhism}}
 
'''Anarhismul''' este o [[teorie politică]] ce are ca scop crearea [[anarhie|anarhiei]], '''"absenţa unui maestru, a unui suveran."''' [[Pierre-Joseph Proudhon]], ['''Ce este Proprietatea?''', p.264]. Cu alte cuvinte, '''anarhismul''' este o [[teorie politică]] ce are ca scop crearea unei [[societăţi]] în care indivizii cooperează liberi ca [[egalitate|egali]]. Astfel '''anarhismul''' se opune tuturor formelor de control [[ierarhie|ierarhic]], acesta fiind atât dăunător pentru individ și individualitate, cât şi inutil.
 
'''Anarhismul''' este o [[teorie politică]] ce are ca scop crearea [[anarhie|anarhiei]], '''"absenţa unui maestru, a unui suveran."''' [[Pierre-Joseph Proudhon]], ['''Ce este Proprietatea?''', p.264]. Cu alte cuvinte, '''anarhismul''' este o [[teorie politică]] ce are ca scop crearea unei [[societăţi]] în care indivizii cooperează liberi ca [[egalitate|egali]]. Astfel '''anarhismul''' se opune tuturor formelor de control [[ierarhie|ierarhic]], acesta fiind atât dăunător pentru individ și individualitate, cât şi inutil.
 
+
Anarhismul are doua principii de bază: drepturile de proprietate, și cel al nonagresiunii (Robert Nozick, ''Anarhia, Statul, și Utopia'') Acest curent nu trebuie confundat cu anarhismul de stânga ce conține contradicții majore fiind foarte apropriat de comunism și astfel total împotriva celor două principii mai sus menționate, iar din punct de vedere științific costul egalității (materiale) impusă prin forță este mult mai mare decât costul libertății, ajungânduse la concluzia că o societate liberă este în primul rând în interesul oameniilor săraci (deși anarhismul, teoretic, ar permite anumitor indivizi să se organizeze într-o comună, în mod voluntar donând veniturile și împărțindule apoi în mod egal, redistributiv. Acest lucru s-a dovedid în istorie total neproductiv). Anarhismul este de asemenea împotriva legilor, favorizând dereglementarea (statul având monopolul asupra violenței poate decide ceea ce este legitim. De aceea legile sunt imorale deoarece sunt bazate pe violență). În schimb, in anarhism legile sunt înlocuite de contracte semnate voluntar ce stipulează clar  comportamentul părților semnatare (spre deosebire de așa zis-ul contractul social, imaginar, ce nu este semnat de niciun membru al societății, și care favorizează conducătorii statului).
În cuvintele [[anarhist|anarhistei]] [[L. Susan Brown]]:
+
 
+
<blockquote>''"În timp ce înţelegerea populară a anarhismului este cea a unei mişcări violente, anti-Stat, anarhismul este o mult mai subtilă și mai nuanţată tradiţie decât o simplă opoziţie față de puterea guvernamentală. Anarhiștii combat ideea că puterea şi dominaţia sunt necesare pentru societate şi susţin în schimb o formă mai cooperativă, anti-ierarhică de organizare socială, politică şi economică."'' ['''The Politics of Individualism''', p. 106]</blockquote>
+
 
+
Indiferent, "'''anarhismul'''" şi "[[anarhia]]" sunt fără nici o îndoială cele mai denaturate idei in [[teoria politică]]. În general, cuvintele sunt folosite pentru a reprezenta "[[haos]]" sau "fără ordine", astfel, prin implicaţie, se sugerează [[anarhist|anarhiştii]] doresc haos social şi o întoarcere la "legile junglei".
+
 
+
Acest proces de denaturare nu este fără paralelă istorică. De exemplu, în ţările care au considerat guvernământul de către o singură persoană ([[monarhie]]) necesar, cuvintele "[[republică]]" sau "[[democraţie]]" au fost folosite exact ca şi "[[anarhie]]", pentru a sugera dezordine şi [[confuzie]]. Cei ce au un interes în conservarea status quo-ului, evident că vor dorii să implice faptul că opoziţia faţă de sistemul actual nu poate funcţiona în practică şi că o nouă formă de societate va duce doar la haos sau cum spune [[Errico Malatesta]]:
+
 
+
<blockquote>''"din moment ce se credea că guvernul este necesar şi că fără guvernare nu poate fi decât dezordine şi confuzie, era natural şi logic ca anarhia, care înseamnă absenţa guvernării, să sune ca absenţă a ordinii."'' ['''Anarchy''', p. 12].</blockquote>
+
 
+
[[anarhist|Anarhiştii]] doresc sa schimbe această părere generală despre "[[anarhie]]", pentru ca oamenii să observe faptul că guvernarea şi alte relaţii sociale ierarhice sunt atât daunătoare cât '''şi''' inutile:
+
 
+
<blockquote>''"Schimbă pareri, convinge publicul că guvernul este nu doar inutil, cât şi foarte dăunător, şi astfel cuvântul anarhie, doar pentru că înseamnă absenţa guvernării, va ajunge să însemne pentru toată lumea: ordine naturală, unitate a nevoilor umane în interesul tuturor, libertate totală în cadrul solidarităţii totale."'' ['''Ibid.''', pp. 12-13].</blockquote>
+
 
+
==Semnificaţia anarhismului==
+
 
+
Citându-l pe [[Peter Kropotkin]], anarhismul este ''"sistemul fără guvernământ al socialismului."'' ['''Kropotkin's Revolutionary Pamphlets''', p. 46]. Cu alte cuvinte, ''"abolirea exploatării şi asupririi omului de către om, aceea este abolirea proprităţii private [i.e. capitalism] şi guvernării."'' [Errico Malatesta, ''"Towards Anarchism,"'' in '''Man!''', M. Graham (Ed), p. 75]
+
 
+
Astfel anarhismul, apare ca o [[teorie politică]] care are drept scop crearea unei [[societate|societăţi]] fără [[ierarhie]] [[ştiinte politice|politică]], [[economie|economică]] sau [[societate|socială]]. [[anarhist|Anarhiştii]] susţin că anarhia, absenţa [[conducător|conducătorilor]], este o formă viabilă de sistem social şi doresc maximizarea [[libertate individuală|libertăţilor individuale]] şi a [[egalitate socială|egalităţii sociale]]. Văd ţelul [[libertate|libertăţii]] şi [[egalitate|egalităţii]] ca independent. Sau, în dictum-ul faimos al lui [[Mikhail Bakunin|Bakunin]]:
+
 
+
<blockquote>"''Suntem convinşi că libertatea fără Socialism este privilegiu şi nedreptate şi că Socialismul fără libertate este sclavie şi brutalitate."'' ['''The Political Philosophy of Bakunin''', p. 269]</blockquote>
+
 
+
[[istorie|Istoria]] [[societate umana|societăţii umane]] dovedeşte aceasta. [[Libertatea]] fără [[egalitate]] este libertate doar pentru cei puternici, iar egalitatea fără libertate este imposibilă şi o justificare pentru [[sclavie]].
+
 
+
Deşi există multe tipuri de anarhism (de la [[Anarho-individualism|anarhism individualist]] până la [[Anarho-comunism|anarhism-comunist]]), au fost mereu două poziţii comune la centrul tuturor -- [[opoziţia fată de guvernare]] şi [[opoziţia la capitalism]].  
+
Mai general, în cuvintele lui [[L. Susan Brown]], ''"partea comună"'' în anarhism ''"este o condamnare universală a ierarhiei şi a dominaţiei şi o dorinţă de a lupta pentru libertatea individului uman."'' ['''The Politics of Individualism''', p. 108] Pentru anarhişti, o persoană nu poate fi liberă dacă ei sunt subiectul statului sau a unei autorităţi capitaliste.
+
 
+
Astfel anarhismul este o [[teorie politică]] care susţine crearea [[anarhie|anarhiei]], o societate bazată pe maxima ''"[[fără conducător]]."'' Pentru a obţine aceasta, ''"[î]n comun cu toţi socialiştii, anarhiştii susţin faptul că apartenenţei private a pămantului, capitalului, şi a utilajelor i-a trecut vremea; că este condamnată să dispară: şi că tot ceea ce este necesar pentru producţie trebuie şi vor devenii proprietatea comună a societăţii şi vor fi folosite în comun de către producători. Şi. . . ei susţin faptul că idealul organizării politice a societăţii este o condiţie unde funcţiile guvernului sunt reduse la minimum. . . [şi] că scopul de bază al societăţii este reducerea funcţiilor guvernul la zero -- astfel, la o societate fără guvernare, la anarhie."'' [[Peter Kropotkin]], '''Op. Cit.''', p. 46]
+
 
+
Anarhismul este deasemenea [[pozitiv]] şi [[negativ]]. [[Analizează]] şi [[critică]] [[societatea curentă]] în timp ce oferă şi o viziune a unei potenţiale [[societate nouă|noi societăţi]] -- o societate care îndeplineşte anumite nevoi [[uman|umane]] care societatea curentă le respinge. Aceste nevoi fundamentale sunt [[libertate]], [[egalitate]] şi [[solidaritate]].
+
 
+
Anarhismul uneşte analiza critică cu speranţa, deoarece, cum spune [[Mikhail Bakunin|Bakunin]], ''"dorinţa de a distruge este o dorinţă creativă."'' O societate mai bună nu poate fi construită, fără a înţelege ce nu e în regulă cu cea din prezent.
+
 
+
[[Category:Anarhism]]
+
 
+
[[hr:anarhizam]]
+
 
+
[[da:anarkisme]]
+
[[eo:Anarkiismo]]
+
[[lt:Anarchizmas]]
+
[[sh:Anarhizam]]
+
 
+
[[ar:لاسلطوية]]
+
[[de:Anarchismus]]
+
[[el:Αναρχισμός]]
+
[[en:anarchism]]
+
[[es:Anarquismo]]
+
[[fi:Anarkismi]]
+
[[fr:Anarchisme]]
+
[[he:אנרכיזם]]
+
[[id:Anarkisme]]
+
[[it:Anarchismo]]
+
[[ja:アナキズム]]
+
[[ko:아나키즘]]
+
[[nl:anarchisme]]
+
[[no:Anarkisme]]
+
[[pl:Anarchizm]]
+
[[pt:anarquismo]]
+
[[ru:Анархизм]]
+
[[sv:Anarkism]]
+
[[tr:Anarşizm]]
+
[[zh:无政府主义]]
+

Latest revision as of 16:17, 24 April 2012

Anarhism

Traditii

Anarha-feminism
Anarho-comunism
Anarho-sindicalism
Anarhism Creştin
Anarhism Colectivist
Eco-anarhism
Anarhism Verde
Anarho-individualism

Anarhism in Cultura

Anarhism si Religie
Anarhism si Societate
Anarhism si Arta
Critici ale Anarhismului
Istoria Anarhismului

Teorie Anarhista

origins of anarchism
anarchist economics
anarchism and capitalism
anarchism and Marxism
anarchism w/o adjectives
anarchist symbolism
propaganda of the deed
post-left anarchy

Anarhism pe regiune

Anarhism in Africa
Anarhism in America
Anarhism in Eurasia
Anarhism in Oceania

Concepte Asociate

Alter-globalizare
Anomie, Anti-racist Action
Autonomism, Black Blocs
Copwatch, Consensus
Diggers, DIY
Democractie Directa
Freeganism
Indymedia, infoshops
Squatting, wikis

Liste relevante

Anarhisti | Carti
Comunitati | Concepte
Organizatii

Anarhismul este o teorie politică ce are ca scop crearea anarhiei, "absenţa unui maestru, a unui suveran." Pierre-Joseph Proudhon, [Ce este Proprietatea?, p.264]. Cu alte cuvinte, anarhismul este o teorie politică ce are ca scop crearea unei societăţi în care indivizii cooperează liberi ca egali. Astfel anarhismul se opune tuturor formelor de control ierarhic, acesta fiind atât dăunător pentru individ și individualitate, cât şi inutil. Anarhismul are doua principii de bază: drepturile de proprietate, și cel al nonagresiunii (Robert Nozick, Anarhia, Statul, și Utopia) Acest curent nu trebuie confundat cu anarhismul de stânga ce conține contradicții majore fiind foarte apropriat de comunism și astfel total împotriva celor două principii mai sus menționate, iar din punct de vedere științific costul egalității (materiale) impusă prin forță este mult mai mare decât costul libertății, ajungânduse la concluzia că o societate liberă este în primul rând în interesul oameniilor săraci (deși anarhismul, teoretic, ar permite anumitor indivizi să se organizeze într-o comună, în mod voluntar donând veniturile și împărțindule apoi în mod egal, redistributiv. Acest lucru s-a dovedid în istorie total neproductiv). Anarhismul este de asemenea împotriva legilor, favorizând dereglementarea (statul având monopolul asupra violenței poate decide ceea ce este legitim. De aceea legile sunt imorale deoarece sunt bazate pe violență). În schimb, in anarhism legile sunt înlocuite de contracte semnate voluntar ce stipulează clar comportamentul părților semnatare (spre deosebire de așa zis-ul contractul social, imaginar, ce nu este semnat de niciun membru al societății, și care favorizează conducătorii statului).