Still working to recover. Please don't edit quite yet.
Difference between revisions of "Sindicalism"
| Line 1: | Line 1: | ||
'''Sindicalismul''' este o ideologie politicã şi economicã care sprijinã darea controlului ambelor [[industrie]] şi [[guvern]] pentru [[Sindicat|federaţiile sindicatelor]]. ''Sindicalismul'' este un cuvânt [[Limba franceza|francez]] care înseamnã "sindicalism de comerţ". Aceastã versiune blândã a sindicalismului a fost eclipsatã de revoluţionarul [[Anarho-sindicalism|anarho-sindicalism]] la începutul secolului 20, care a fost puternic în [[Anarhism in Spania|Spania]], dar a pãrut şi în alte pãrţi ale lumii de altfel. | '''Sindicalismul''' este o ideologie politicã şi economicã care sprijinã darea controlului ambelor [[industrie]] şi [[guvern]] pentru [[Sindicat|federaţiile sindicatelor]]. ''Sindicalismul'' este un cuvânt [[Limba franceza|francez]] care înseamnã "sindicalism de comerţ". Aceastã versiune blândã a sindicalismului a fost eclipsatã de revoluţionarul [[Anarho-sindicalism|anarho-sindicalism]] la începutul secolului 20, care a fost puternic în [[Anarhism in Spania|Spania]], dar a pãrut şi în alte pãrţi ale lumii de altfel. | ||
| − | Sindicalismul formeazã una din cele trei teorii foarte întâlnite despre o stucturã [[economică]] şi de muncã deja pregãtitã. Se crede, pe o bazã [[etică]], cã toti participanţii al fiecarui comerţ organizat intern, sã aibã apartenenţă egalã din producţie şi deci meritã câştiguri şi beneficii egale în acel comerţ particular, indiferent de poziţie sau îndatorire. Aceasta contrasteazã accentul [[Socialism|socialismului]] pe distribuţia producţiei din diferite comerţuri de la unul la altul cum este cerut de fiecare comerţ, indiferent cum sunt organizate intern. Ambele sisteme de guvern pre-organizat pot include, teoretic, variaţii pe [[privatizare]], spre deosebire de al treilea, ca ramurã [[egalitarianã]] pre-aranjatã a [[Comunism|comunismului]], care include abolirea apartenenţei private şi câştiguri private, fãcute de guvern în favoarea de a face toate proprietãţile publice legal şi deci numai responsabilitatea statului şi/sau al comunitãţii. Exemple de sindicalsm la putere, în timpul [[Revoluţia Spaniola|Revoluţiei Spaniole]] sau [[Revoluţia Maghiarã|Revoluţiei Maghiare din 1956]]. S-au apropiat foarte rapid de organizarea economiei comuniste, adesea în sãptãmâni de gripare, de cãtre sindicalişti, a controlului | + | Sindicalismul formeazã una din cele trei teorii foarte întâlnite despre o stucturã [[economică]] şi de muncã deja pregãtitã. Se crede, pe o bazã [[etică]], cã toti participanţii al fiecarui comerţ organizat intern, sã aibã apartenenţă egalã din producţie şi deci meritã câştiguri şi beneficii egale în acel comerţ particular, indiferent de poziţie sau îndatorire. Aceasta contrasteazã accentul [[Socialism|socialismului]] pe distribuţia producţiei din diferite comerţuri de la unul la altul cum este cerut de fiecare comerţ, indiferent cum sunt organizate intern. Ambele sisteme de guvern pre-organizat pot include, teoretic, variaţii pe [[privatizare]], spre deosebire de al treilea, ca ramurã [[egalitarianã]] pre-aranjatã a [[Comunism|comunismului]], care include abolirea apartenenţei private şi câştiguri private, fãcute de guvern în favoarea de a face toate proprietãţile publice legal şi deci numai responsabilitatea statului şi/sau al comunitãţii. Exemple de sindicalsm la putere, în timpul [[Revoluţia Spaniola|Revoluţiei Spaniole]] sau [[Revoluţia Maghiarã|Revoluţiei Maghiare din 1956]]. S-au apropiat foarte rapid de organizarea economiei comuniste, adesea în sãptãmâni de gripare, de cãtre sindicalişti, a controlului producţiei sociale. |
==Sindicaliştii francezi== | ==Sindicaliştii francezi== | ||
Revision as of 19:29, 2 May 2007
Sindicalismul este o ideologie politicã şi economicã care sprijinã darea controlului ambelor industrie şi guvern pentru federaţiile sindicatelor. Sindicalismul este un cuvânt francez care înseamnã "sindicalism de comerţ". Aceastã versiune blândã a sindicalismului a fost eclipsatã de revoluţionarul anarho-sindicalism la începutul secolului 20, care a fost puternic în Spania, dar a pãrut şi în alte pãrţi ale lumii de altfel.
Sindicalismul formeazã una din cele trei teorii foarte întâlnite despre o stucturã economică şi de muncã deja pregãtitã. Se crede, pe o bazã etică, cã toti participanţii al fiecarui comerţ organizat intern, sã aibã apartenenţă egalã din producţie şi deci meritã câştiguri şi beneficii egale în acel comerţ particular, indiferent de poziţie sau îndatorire. Aceasta contrasteazã accentul socialismului pe distribuţia producţiei din diferite comerţuri de la unul la altul cum este cerut de fiecare comerţ, indiferent cum sunt organizate intern. Ambele sisteme de guvern pre-organizat pot include, teoretic, variaţii pe privatizare, spre deosebire de al treilea, ca ramurã egalitarianã pre-aranjatã a comunismului, care include abolirea apartenenţei private şi câştiguri private, fãcute de guvern în favoarea de a face toate proprietãţile publice legal şi deci numai responsabilitatea statului şi/sau al comunitãţii. Exemple de sindicalsm la putere, în timpul Revoluţiei Spaniole sau Revoluţiei Maghiare din 1956. S-au apropiat foarte rapid de organizarea economiei comuniste, adesea în sãptãmâni de gripare, de cãtre sindicalişti, a controlului producţiei sociale.
Contents
Sindicaliştii francezi
- Georges Sorel filosof
- Hubert Lagardelle scriitor
Sindicaliştii italieni
- Alceste de Ambris
- Michele Bianchi
- Arturo Labriola
- Agostino Lanzillo
- Robert Michels Deşi era german, s-a mutat în Italia şi a devenit un revolutionar sindicalist.
- Sergio Panunzio
Subiecte apropiate
Linkuri exterioare
- AnarchoSyndicalism.net
- Rudolf Rocker, un mare susţinător al anarho-sindicalismului
- General Strikes, hãrţi cu locaţii unde au fost greve; incluzând legãturi de resurse
Bibliografie
- Anarcho-Syndicalism, Rudolf Rocker, London, l989.
- Liberalism and The Challenge of Fascism, Social Forces in England and France (1815-1870), J. Salwyn Schapiro, McGraw-Hill Book Co., NY, l949.
