Anarho-sindicalism

Steagul anarho-sindicalist.

Anarho-sindicalismul este aripa anarhistă de mişcare a sindicatelor. Ţinta primară este sfârşitul sistemului salarial. Principiile fundamentale ale anarho-sindicalismului sunt:

1. solidaritatea muncitorilor
2. acţiunea directă
3. independenţa.

Solidaritatea muncitorilor înseamnă că anarho-sindicaliştii cred că, toţi muncitorii, indiferent de rasă, sex, sau grup etnic sunt într-o situaţie similară vis-a-vis de şefi (Conştiinţa Clasei). În plus, înseamnă că, în capitalism, orice caştiguri sau pierderi făcute de unii muncitori în relaţii cu şefii vor afecta toţi muncitorii. Aşadar, spune că pentru a caştiga eliberarea, toţi muncitorii trebuie să se ajute între ei în lupta împotriva şefilor.

Anarho-sindicaliştii cred că doar acţiunile directe—adică, acţiuni concentrate direct pe atingerea unui scop, opus acţiunii indirecte, ca alegerea unui reprezentant la un guvern—va permite muncitorilor să se elibereze.

Aşadar, anarho-sindicaliştii cred că organizaţiile muncitorilor—organizaţiile care se luptă împotriva sistemului salarial şi care, în teoria anarho-sindicalistă, eventual va forma baza unei noi societăţi—ar trebui să fie independentă. Ei ar trebui să nu aibă şefi sau “business agents”; mai degrabă, muncitorii ar trebui să aibă posibilitatea să ia decizii care îi va afecta pe ei între ei.

Anarho-sindicalismul a aparut prin idealuri similare şi circumstanţele sindicaliştilor şi anarhiştilor. George Sorel a dat un înţeles greşit termenului pentru a combina teoria acţiunii lui, violenţa iraţională, cu sindicalismul. Anarho-sindicalismul a devenit o forţă proeminentă în Franţa cu două decenii înainte de Primul Război Mondial.

Hubert Lagardelle a scris că Pierre-Joseph Proudhon a format teoriile fundamentale despre anarho-sindicalism; reputaţia lui faţă de capitalism şi stat, dispreţul lui faţă de guvernarea politică, ideea lui de grupuri economice libere, autonome ,şi viziunea lui despre luptă, nu pacifism, ca un miez al omului.

"International Workers Association" este o federaţie anarho-sindicalistă internaţională de sindicate variate din diferite ţări. "Industrial Workers of the World", odată puternic, încă activ, şi un sindicat crescând , este considerat un organ de conducere a filosofiei anarho-sindicaliste în Statele Unite. "Confederación Nacional del Trabajo"(CNT) a jucat un rol imens în sindicatul Spaniol şi încă este activ.

Orientarea anarho-sindicalistă a multor sindicate Americane, a jucat o mare parte în formarea spectrului politicii Americane. Statele Unite este singura fostă colonie englezească industrializată fără a avea un partid bazat pe muncă politică. Vezi, Nu s-a întâmplat aici: de ce socialismul a eşuat în Statele Unite, Seymour Martin Lipset şi Gary Marks.

Michael Bakunin, unul din înfiinţatorii anarhismului, a scris:

“[Sindicatele libertariene] ... au în ele seminţele vii a unei noi societăţi care este pentru a înlocui vechea lume. Ei creează nu numai ideile, dar şi fapte al viitorului însuşi.”

REF: Dolgoff, S. (ed), Bakunin on Anarchism, Montreal; Black Rose Books, 1990, pp. 255.

Vezi şi

• CNT (Confederaţia Naţionala a Muncitorilor)
• Greva generală
• Sindicalism

Organizaţii Anarho-sindicaliste

• Solidarity Federation (Marea Britanie)
• Industrial Workers of the World
• Workers Solidarity Alliance
• Confederación Nacional del Trabajo
• Syndikalistiska Ungdomsförbundet (Suedia)

Linkuri externe

• Industrial Workers of the World
• Confederación Nacional del Trabajo - CNT/AIT
• Workers' Solidarity Alliance Categorie:Anarho-sindicalism Categorie:Organizaţii anarhiste