Still working to recover. Please don't edit quite yet.

Anarhism Colectivist

From Anarchopedia
Jump to: navigation, search

Anarhism

Traditii

Anarha-feminism
Anarho-comunism
Anarho-sindicalism
Anarhism Creştin
Anarhism Colectivist
Eco-anarhism
Anarhism Verde
Anarho-individualism

Anarhism in Cultura

Anarhism si Religie
Anarhism si Societate
Anarhism si Arta
Critici ale Anarhismului
Istoria Anarhismului

Teorie Anarhista

origins of anarchism
anarchist economics
anarchism and capitalism
anarchism and Marxism
anarchism w/o adjectives
anarchist symbolism
propaganda of the deed
post-left anarchy

Anarhism pe regiune

Anarhism in Africa
Anarhism in America
Anarhism in Eurasia
Anarhism in Oceania

Concepte Asociate

Alter-globalizare
Anomie, Anti-racist Action
Autonomism, Black Blocs
Copwatch, Consensus
Diggers, DIY
Democractie Directa
Freeganism
Indymedia, infoshops
Squatting, wikis

Liste relevante

Anarhisti | Carti
Comunitati | Concepte
Organizatii

Anarhismul colectivist, numit şi anarho-colectivism, este o doctrină anarhistă a secolului al XIX-lea care a susţinut abolirea statului şi apartenenţa privată a mijloacelor de producţie, cu mijloace de productie aparţinând unui colectiv, controlate şi sprijinite de înşişi producătorii. Muncitorii erau compensaţi pentru munca lor pe baza intervalului de timp în care contribuiau la producţie, decât "fiecare după nevoi" ca în anarho-comunism. Anarho-colectivismul este asociat de obicei cu Mikhail Bakunin, secţiunile anti-autoritariene a Primei Internaţionale, şi timpuria mişcare anarhistă spaniolă. Alţi susţinători importanţi ai anarho-colectivismului îl includ pe anarhistul german Johann Most, înainte ca el să devină anarhist comunist.

Anarho-colectiviştii iniţial au folosit cuvântul "colectivism" pentru a face diferenţa dintre ei şi socialiştii de stat asociaşi cu Karl Marx. În numele libertăţii, Bakunin a scris, "întotdeauna vom protesta împotriva a orice seamănă în orice privinţă cu comunismul si socialismul de stat", pe care Bakunin le privea ca autoritariene în esenţă (Federalism, Socialism, and Anti-Theologism", 1867).[1]

Secţiunile anti-autoritariene din Prima Internaţională proclama la congresul de la St. Imier (1872) că "aspiraţiile proletariatului nu au alt scop decât stabilirea unei organizaţii şi federatţii economice libere, fondată pe baza muncii şi egalitaţii tuturor şi absolut independente de orice guvernare politică", în care fiecare muncitor avea "dreptul de a se bucura de producţia grosolană a muncilor sale, în acest fel dezvoltându-şi puterile intelectuale, materiale sau morale într-un cadru colectiv. Această transformare revolutionară ar fi putut fi doar rezultatul mişcării spontane a însuşi proletariatului".[2]O poziţie similară a fost adoptată de Workers' Federation of the Spanish Region în 1882, articulată de un veteran anarhist din Prima Internaţională, Jose Llunas Pujols, în eseul său, "Collectivism".[3]

În anii '80, majoritatea mişcărilor anarhiste au adoptat o poziţie anarho-comuniste, sprijinind abolirea muncii răsplatite şi distribuirea în funcţie de nevoie. În mod ironic, eticheta "colectivistă" a fost asociata mai apoi cu socialiştii marxişti de stat care sprijineau intenţia de a păstra un sistem salarial în perioada de trecere la comunism. Anarho-comunistul, Peter Kropotkin, a abordat aceasta poziţie în eseul său, "The Collectivist Wages System", care a fost introdus în cartea sa, The Conquest of Bread în 1892.


Template:wikipedia