Still working to recover. Please don't edit quite yet.
Difference between revisions of "Anarho-comunism"
| Line 1: | Line 1: | ||
{{Anarhism}} | {{Anarhism}} | ||
[[Joseph Déjacque]] a fost un anarhist comunist si prima persoana care s-a autointitulat [["libertarian"]]. Spre deosebire de Proudhon, el a zis: "muncitorul nu are nevoie de produsul muncii sale ci de satisfacerea nevoilor sale, oricare ar fi ele" Printre alti anarcho-comunisti importanti se afla [[Peter Kropotkin]], [[Emma Goldman]], [[Alexamder Berkman]] si [[Enrico Malatesta]]. Multi anarcho-sindicalisti au vazut anarcho-comunismul drept obiectivul lor. Lucrarea [[El comunismo libertario]] scrisa de [[Isaac Puente]] in 1932 a fost adoptat de CNT-ul spaniol ca manifest pentru o societate post-revolutionara. | [[Joseph Déjacque]] a fost un anarhist comunist si prima persoana care s-a autointitulat [["libertarian"]]. Spre deosebire de Proudhon, el a zis: "muncitorul nu are nevoie de produsul muncii sale ci de satisfacerea nevoilor sale, oricare ar fi ele" Printre alti anarcho-comunisti importanti se afla [[Peter Kropotkin]], [[Emma Goldman]], [[Alexamder Berkman]] si [[Enrico Malatesta]]. Multi anarcho-sindicalisti au vazut anarcho-comunismul drept obiectivul lor. Lucrarea [[El comunismo libertario]] scrisa de [[Isaac Puente]] in 1932 a fost adoptat de CNT-ul spaniol ca manifest pentru o societate post-revolutionara. | ||
| − | Anarcho comunistii propun ca societatea sa fie compusa dintr-un numar de [[comune care se guverneaza singure]] cu folosirea [[in comun]] a [[mijloacelor de productie]], cu [[democratie directa]] ca mod de organizare politic si legate de alte comune prin [[federatie]] ar fi cea mai libera forma de organizare sociala. Toturi unii anarho-comunisti se opun naturii majoritare a democratiei poate limita libertatea individului. In anarho-comunism indivizii nu vor primi compensatie directa ca rezultat al muncii prestate(prin impartirea profitului sau salariu),dar vor avea acces liber nelimitat la surplusul comunei. Anarho-comunistii cred ca valoarea muncii nu poate fi masurata pt ca valoarea fiecarui produs este relativa pt creatorul sau, si creearea oricarui produs este un rezultat al muncii generatiilor anterioare. Ei cred ca pot sa consume fara restrictii sau limite arbitrare.Unii cred ca pentru asta e nevoie de o natura umana comunitara, dar datorita viziunii lui Kropotkin si mai tarziu de [[Murray Bookchin]], membrii unei astfel de societati vor presta in mod spontan toata munca necesara deoarece vor recunoaste beneficiile comunei si ajutorul reciproc. Ca biolog Kropotkin credea ca oamenii si societatea omeneasca sunt inclinati spre eforturi pentru beneficiul comun decat spre competitie si lupta. | + | Anarcho comunistii propun ca societatea sa fie compusa dintr-un numar de [[comune care se guverneaza singure]] cu folosirea [[in comun]] a [[mijloacelor de productie]], cu [[democratie directa]] ca mod de organizare politic si legate de alte comune prin [[federatie]] ar fi cea mai libera forma de organizare sociala. Toturi unii anarho-comunisti se opun naturii majoritare a democratiei poate limita libertatea individului. In anarho-comunism indivizii nu vor primi compensatie directa ca rezultat al muncii prestate(prin impartirea profitului sau salariu),dar vor avea acces liber nelimitat la surplusul comunei. Anarho-comunistii cred ca valoarea muncii nu poate fi masurata pt ca valoarea fiecarui produs este relativa pt creatorul sau, si creearea oricarui produs este un rezultat al muncii generatiilor anterioare. Ei cred ca pot sa consume fara restrictii sau limite arbitrare.Unii cred ca pentru asta e nevoie de o natura umana comunitara, dar datorita viziunii lui Kropotkin si mai tarziu de [[Murray Bookchin]], membrii unei astfel de societati vor presta in mod spontan toata munca necesara deoarece vor recunoaste beneficiile comunei si ajutorul reciproc. Ca biolog Kropotkin credea ca oamenii si societatea omeneasca sunt inclinati spre eforturi pentru beneficiul comun decat spre competitie si lupta. |
[[fr:Anarcho-communisme]] | [[fr:Anarcho-communisme]] | ||
Revision as of 16:46, 8 August 2008
| Traditii |
|
Anarha-feminism |
| Anarhism in Cultura |
|
Anarhism si Religie |
| Teorie Anarhista |
|
origins of anarchism |
| Anarhism pe regiune |
|
Anarhism in Africa |
| Concepte Asociate |
|
Alter-globalizare |
| Liste relevante |
Joseph Déjacque a fost un anarhist comunist si prima persoana care s-a autointitulat "libertarian". Spre deosebire de Proudhon, el a zis: "muncitorul nu are nevoie de produsul muncii sale ci de satisfacerea nevoilor sale, oricare ar fi ele" Printre alti anarcho-comunisti importanti se afla Peter Kropotkin, Emma Goldman, Alexamder Berkman si Enrico Malatesta. Multi anarcho-sindicalisti au vazut anarcho-comunismul drept obiectivul lor. Lucrarea El comunismo libertario scrisa de Isaac Puente in 1932 a fost adoptat de CNT-ul spaniol ca manifest pentru o societate post-revolutionara. Anarcho comunistii propun ca societatea sa fie compusa dintr-un numar de comune care se guverneaza singure cu folosirea in comun a mijloacelor de productie, cu democratie directa ca mod de organizare politic si legate de alte comune prin federatie ar fi cea mai libera forma de organizare sociala. Toturi unii anarho-comunisti se opun naturii majoritare a democratiei poate limita libertatea individului. In anarho-comunism indivizii nu vor primi compensatie directa ca rezultat al muncii prestate(prin impartirea profitului sau salariu),dar vor avea acces liber nelimitat la surplusul comunei. Anarho-comunistii cred ca valoarea muncii nu poate fi masurata pt ca valoarea fiecarui produs este relativa pt creatorul sau, si creearea oricarui produs este un rezultat al muncii generatiilor anterioare. Ei cred ca pot sa consume fara restrictii sau limite arbitrare.Unii cred ca pentru asta e nevoie de o natura umana comunitara, dar datorita viziunii lui Kropotkin si mai tarziu de Murray Bookchin, membrii unei astfel de societati vor presta in mod spontan toata munca necesara deoarece vor recunoaste beneficiile comunei si ajutorul reciproc. Ca biolog Kropotkin credea ca oamenii si societatea omeneasca sunt inclinati spre eforturi pentru beneficiul comun decat spre competitie si lupta.
