Difference between revisions of "Anarhism"

Revision as of 16:38, 6 November 2008

Anarhismul este o teorie politică ce are ca scop crearea anarhiei, "absenţa unui maestru, a unui suveran." Pierre-Joseph Proudhon, [Ce este Proprietatea?, p.264]. Cu alte cuvinte, anarhismul este o teorie politică ce are ca scop crearea unei societăţi în care indivizii cooperează liberi ca egali. Astfel anarhismul se opune tuturor formelor de control ierarhic, acesta fiind atât dăunător pentru individ si individualitate, cât şi inutil.

In cuvintele anarhistei L. Susan Brown:

"În timp ce înţelegerea populara a anarhismului este cea a unei mişcări violente, anti-Stat, anarhismul este o mult mai subtil si mai nuanţată tradiţie decât o simple opoziţie la puterea guvernamentală. Anarhistii combat ideea că puterea şi dominaţia sunt necesare pentru societate, şi susţin în schimb o formă mai cooperativă, anti-ierarhică de organizare socială, politică şi economică." [The Politics of Individualism, p. 106]

Indiferent, "anarhismul" şi "anarhia" sunt fără nici o îndoială cele mai denaturate idei in teoria politică. În general, cuvintele sunt folosite pentru a reprezenta "haos" sau "fără ordine", astfel, prin implicaţie, anarhiştii doresc haos social şi o întoarcere la "legile junglei".

Acest proces de denaturare nu este fără paralelă istorică. De exemplu, în ţările care au considerat guvernământul de către o singură persoană (monarhie) necesar, cuvintele "republică" sau "democraţie" au fost folosite exact ca şi "anarhie", pentru a implica dezordine şi confuzie. Cei ce au un interes in conservarea status quo-ului, evident că vor dorii să implice faptul că opoziţia faţă de sistemul actual nu poate funcţiona în practică, şi că o nouă formă de societate va duce doar la haos. Sau, cum spune Errico Malatesta:

"din moment ce se credea că guvernul este necesar şi că fără guvernare nu poate fi decât dezordine şi confuzie, era natural şi logic ca anarhia, care inseamnă absenţa guvernării, să sune ca absenţă a ordinii." [Anarchy, p. 12].

Anarhiştii doresc sa schimbe această părere generală despre "anarhie", pentru ca oamenii să observe faptul că guvernarea şi alte relaţii sociale ierarhice sunt atât daunătoare cât şi inutile:

"Schimbă pareri, convinge publicul că guvernul este nu doar inutil, cât şi foarte dăunător, şi astfel cuvântul anarhie, doar pentru că inseamnă absenţa guvernării, va ajunge să insemne pentru toată lumea: ordine naturală, unitate a nevoilor umane în interesul tuturor, libertate totală în cadrul solidarităţii totale." [Ibid., pp. 12-13].

Semnificaţia anarhismului

Citându-l pe Peter Kropotkin, anarhismul este "sistemul fără guvernământ al socialismului." [Kropotkin's Revolutionary Pamphlets, p. 46]. Cu alte cuvinte, "abolirea exploatării şi asupririi omului de către om, aceea este abolirea proprităţii private [i.e. capitalism] şi guvernării." [Errico Malatesta, "Towards Anarchism," in Man!, M. Graham (Ed), p. 75]

Astfel, anarhismul, este o teorie politică care are ca scop crearea unei societăţi fără ierarhie politică, economică sau socială. Anarhiştii susţin că anarhia, absenţa conducătorilor, este o formă viabilă de sistem social şi doresc maximizarea libertăţilor individuale şi a egalităţii sociale. Văd ţelul libertăţii şi egalităţii ca independent. Sau, în dictum-ul faimos al lui Bakunin:

"Suntem convinşi că libertatea fără Socialism este privilegiu şi nedreptate, şi că Socialismul fără libertate este sclavie şi brutalitate." [The Political Philosophy of Bakunin, p. 269]

Istoria societăţii umane dovedeşte aceasta. Libertatea fără egalitate este libertate doar pentru cei puternici, iar egalitatea fără libertate este imposibilă şi o justificare pentru sclavie.

Deşi există multe tipuri de anarhism (de la anarhism individualist până la anarhism-comunist), au fost mereu două poziţii comune la centrul tuturor -- opoziţia fată de guvernare şi opoziţia la capitalism. Mai general, în cuvintele lui L. Susan Brown, "partea comună" în anarhism "este o condamnare universală a ierarhiei şi a dominaţiei şi o dorinţă de a lupta pentru libertatea individului uman." [The Politics of Individualism, p. 108] Pentru anarhişti, o persoană nu poate fi liberă daca ei sunt subiectul statului sau a unei autorităţi capitaliste.

Astfel anarhismul este o teorie politică care susţine crearea anarhiei, o societate bazată pe maxima "fără conducător." Pentru a obţine aceasta, "[î]n comun cu toţi socialiştii, anarhiştii susţin faptul că apartenenţei private a pămantului, capitalului, şi a utilajelor i-a trecut vremea; că este condamnată sa dispară: şi că tot ceea ce este necesar pentru producţie trebuie, şi vor devenii proprietatea comună a societăţii, şi vor fi folosite în comun de către producători. Şi. . . ei susţin faptul că idealul organizării politice a societăţii este o condiţie unde funcţiile guvernului sunt reduse la minimum. . . [şi] că scopul de bază al societăţii este reducerea funcţiilor guvernul la zero -- astfel, la o societate fără guvernare, la anarhie." Peter Kropotkin, Op. Cit., p. 46]

Anarhismul este deasemenea pozitiv şi negativ. Analizează şi critică societatea curentă în timp ce oferă şi o viziune a unei potenţiale noi societăţi -- o societate care îndeplineşte anumite nevoi umane care societatea curentă le respinge. Aceste nevoi fundamentale sunt libertate, egalitate şi solidaritate.

Anarhismul uneşte analiza critică cu speranţa, deoarece, cum spune Bakunin, "dorinţa de a distruge este o dorinţă creativă." O societate mai bună nu poate fi construită, fără a înţelege ce nu e în regulă cu cea din prezent.