Still working to recover. Please don't edit quite yet.
Difference between revisions of "Anarhism"
From Anarchopedia
Blindattack (Talk | contribs) |
|||
| (18 intermediate revisions by 8 users not shown) | |||
| Line 1: | Line 1: | ||
| − | '''Anarhismul''' este o [[teorie politică]] ce are ca scop crearea [[anarhie]] | + | {{Anarhism}} |
| − | + | '''Anarhismul''' este o [[teorie politică]] ce are ca scop crearea [[anarhie|anarhiei]], '''"absenţa unui maestru, a unui suveran."''' [[Pierre-Joseph Proudhon]], ['''Ce este Proprietatea?''', p.264]. Cu alte cuvinte, '''anarhismul''' este o [[teorie politică]] ce are ca scop crearea unei [[societăţi]] în care indivizii cooperează liberi ca [[egalitate|egali]]. Astfel '''anarhismul''' se opune tuturor formelor de control [[ierarhie|ierarhic]], acesta fiind atât dăunător pentru individ și individualitate, cât şi inutil. | |
| − | + | Anarhismul are doua principii de bază: drepturile de proprietate, și cel al nonagresiunii (Robert Nozick, ''Anarhia, Statul, și Utopia'') Acest curent nu trebuie confundat cu anarhismul de stânga ce conține contradicții majore fiind foarte apropriat de comunism și astfel total împotriva celor două principii mai sus menționate, iar din punct de vedere științific costul egalității (materiale) impusă prin forță este mult mai mare decât costul libertății, ajungânduse la concluzia că o societate liberă este în primul rând în interesul oameniilor săraci (deși anarhismul, teoretic, ar permite anumitor indivizi să se organizeze într-o comună, în mod voluntar donând veniturile și împărțindule apoi în mod egal, redistributiv. Acest lucru s-a dovedid în istorie total neproductiv). Anarhismul este de asemenea împotriva legilor, favorizând dereglementarea (statul având monopolul asupra violenței poate decide ceea ce este legitim. De aceea legile sunt imorale deoarece sunt bazate pe violență). În schimb, in anarhism legile sunt înlocuite de contracte semnate voluntar ce stipulează clar comportamentul părților semnatare (spre deosebire de așa zis-ul contractul social, imaginar, ce nu este semnat de niciun membru al societății, și care favorizează conducătorii statului). | |
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | Acest | + | |
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
Latest revision as of 16:17, 24 April 2012
Anarhismul este o teorie politică ce are ca scop crearea anarhiei, "absenţa unui maestru, a unui suveran." Pierre-Joseph Proudhon, [Ce este Proprietatea?, p.264]. Cu alte cuvinte, anarhismul este o teorie politică ce are ca scop crearea unei societăţi în care indivizii cooperează liberi ca egali. Astfel anarhismul se opune tuturor formelor de control ierarhic, acesta fiind atât dăunător pentru individ și individualitate, cât şi inutil. Anarhismul are doua principii de bază: drepturile de proprietate, și cel al nonagresiunii (Robert Nozick, Anarhia, Statul, și Utopia) Acest curent nu trebuie confundat cu anarhismul de stânga ce conține contradicții majore fiind foarte apropriat de comunism și astfel total împotriva celor două principii mai sus menționate, iar din punct de vedere științific costul egalității (materiale) impusă prin forță este mult mai mare decât costul libertății, ajungânduse la concluzia că o societate liberă este în primul rând în interesul oameniilor săraci (deși anarhismul, teoretic, ar permite anumitor indivizi să se organizeze într-o comună, în mod voluntar donând veniturile și împărțindule apoi în mod egal, redistributiv. Acest lucru s-a dovedid în istorie total neproductiv). Anarhismul este de asemenea împotriva legilor, favorizând dereglementarea (statul având monopolul asupra violenței poate decide ceea ce este legitim. De aceea legile sunt imorale deoarece sunt bazate pe violență). În schimb, in anarhism legile sunt înlocuite de contracte semnate voluntar ce stipulează clar comportamentul părților semnatare (spre deosebire de așa zis-ul contractul social, imaginar, ce nu este semnat de niciun membru al societății, și care favorizează conducătorii statului).
